5 principii de baza ale dans-terapiei

  1. Dansul este o formă de comunicare care îndeplinește o nevoie umană fundamentală, fiind un mijloc de structurare si organizare a emotiilor la nivel non-verbal. În dans putem observa rigiditățile și blocajele fizice și emoționale, iar tiparele de mișcare reflectă tipare de personalitate. Atunci când apar schimbări structurale în mișcările corpului, acestea sunt concomitente cu modificări la nivelul personalității.

2. Pe de altă parte, ne putem prelucra problemele psihologice la nivel pur simbolic, interpretarea și analiza nefiind întotdeauna necesare pentru rezolvarea conflictelor. Prin mișcare pot fi eliberate emoții reprimate sau suprimate.

3. Dans-terapia se desfășoară de regulă în grup, iar acțiunea ritmică a grupului facilitează și sprijină expresia gândurilor și sentimentelor. Chiar și oamenii foarte retrași pot fi mobilizați prin contagiunea ritmului, ritmul ajutând de asemenea la modificarea comportamentelor extreme, cum sunt hiper- sau hipoactivitatea, precum și tendința de folosire a gesturilor și manierismelor verbale.

4. Dansul este o funcție a eului, adică o utilizare directă și spontană a ritmului, exercițiului fizic și formei, care poate ajuta la exprimarea traumelor reprimate și a gândurilor și sentimentelor altfel ne-exprimate. Cu alte cuvinte, dansul este un limbaj foarte asemănător cuvintelor, dar spre deosebire de cuvinte este o comunicare mai directă și un limbaj al sinelui.

5. In ședințele de psihoterapie prin dans si miscare apar conflicte intra-psihice care reprezintă experiențe trecute. Improvizația în dans exprimă din punct de vedere psihodinamic sentimente și stări inconștiente, comparabile asociațiilor libere din psihanaliză.

 

%d bloggers like this: